Cuvintele ca aliaţi

Posturile cele noi de pe blog sunt dedicate în mare măsură şi cu bune intenţii procesului de învăţământ şi nu numai.

Mă tot gândesc de o bună bucată de vreme la importanţa cuvintelor şi la contextele în care sunt ele spuse.

Un bob de grâu trebuie să putrezească pentru rodi anul care vine un spic auriu şi sănătos. Un copil trebuie să suporte "durerile" unei note mai puţin bune pentru a putea trage anumite învăţăminte în anumite contexte. Şi diferitele ipostaze ale devenirii permanante a omului pot merge tot mai departe. O sacoşă de rafie, de exemplu, pentru părinţi înseamnă un efort enorm, dar pentru studentul flămând înseamnă izbăvirea pentru o săptămână. O criză financiară anunţă roadele unei munci mai îndârijite din prezent. E la fel cu efortul alchimic despre care vorbeşte Radu Gonciar pe excelentul său blog.

Revenind la educaţie şi la predarea limbii engleze. Cuvântul "cave" spus de un elev de clasa a patra se poate referi la un abis sufletesc pe care îl poate manifesta el la un moment dat din cauze subiectiv-obiective, cum ar fi plecarea părinţilor în străinătate. Elevii din clasa a 12-a au văzut în această întâmplare, la care am fost actor şi regizor, nevoia de cămin familial a micuţului, făcând legătura cu ideea de peşteră-adăpost din preistoria pomenită la orele de istorie. Teoriile pedagogice şi psihologice, eforturi de explicare a unor comportamente pornind de la fundamente genetice şi familiale, pot părea pure speculaţii şi pure idei ale unor minţi bolnave, dar ele mă pot ajuta să înţeleg şi să îmi explic anumite fenomene.

Fiecare minte umană trebuie ajutată să se dezvolte, indiferent de ceea ce cred ceilalţi desprea ea. La o primă vedere elevul care a spus de peşteră are o minte bolnavă. Când am mers mai departe cu bisturiul mental în creierul său, am descoperit că el se interesase şi de speologie şi ştia câte ceva şi despre Emil Racoviţă. Mintea lui funcţiona brici în mai multe direcţii. Şi aici dau cuvântul lui Freud...

În altă ordine de idei...

La un prim nivel fotografia alăturată nu are ce să caute într-un post despre cuvintele limbii engleze. Ca şi cunoscător de engleză îmi dau seama că poate fi folosită pentru: studierea pluralului substantivelor, studiul adjectivelor şi, la nivele mai înalte, pentru analiza rimei, transcrierea fonetică a unor cuvinte, evidenţierea formelor verbale specifice viitorului. Un alt punct, nu ultim, rămâne cel al registrului informal în care e scris textul... şi, să nu uit, etimologia, adică originea unor cuvinte.



Cuvântul care zideşte este aşadar şi cuvântul care dărâmă şi invers, cu premisa fundamentală în minte că în orice context omul urmăreşte atingerea adevărului, adică, în cazul elevilor, posesia optimă a limbii engleze. Frumos citatul din Marilyn Monroe scris pe peretele unei camere de hotel de la munte.